Sprijin pentru conformitate ESG și strategii durabile în contextul Omnibus
În concordanță cu Pactul Verde European și obiectivul Uniunii Europene de a deveni neutră în emisii de carbon până în 2050, legislația ESG continuă să evolueze. Omnibus 2025 aduce modificări esențiale, simplificând cerințele pentru multe companii și făcând raportarea ESG obligatorie doar pentru marile organizații, în timp ce pentru altele devine un instrument strategic voluntar. Diverse directive și strategii impactează atât companiile europene, cât și pe cele internaționale, influențând investițiile sustenabile, conformitatea CSRD, Taxonomia UE și CBAM. La ECONOS, vă ajutăm să navigați prin aceste schimbări, să înțelegeți impactul noilor reglementări și să integrați ESG în strategia dvs. de afaceri pentru a rămâne competitivi și conformi.
Contactați-ne pentru o consultanță personalizată și transformați schimbările legislative într-un avantaj strategic!
Ce este? Legea europeană privind clima (The European Climate Law) stabilește obiectivele de neutralitate climatică în toate statele UE până în 2050 și impune reducerea emisii de gaze cu efect de seră (GES) cu 55% până în 2030 (comparativ cu nivelurile din 1990). Recent, prin Obiectivul Climatic 2040, UE își propune o reducere cu 90% a emisiilor față de nivelul anului 1990, accelerând tranziția verde.Aceasta impune evaluări periodice ale progresului la fiecare cinci ani, asigurând o tranziție constantă către un model economic cu emisii nete zero.
Pentru cine? Toate statele membre ale UE, instituțiile publice și private, precum și companiile din sectoare cu impact climatic ridicat trebuie să alinieze strategiile lor ESG la aceste obiective și să implementeze măsuri pentru reducerea amprentei de carbon.
Când? În urma adoptării pachetului Omnibus 2025, cerințele ESG devin mai flexibile pentru IMM-uri, însă companiile mari rămân obligate să respecte CSRD, Taxonomia UE și CBAM. Astfel, alinierea la Legea Europeană a Climei rămâne o prioritate strategică pentru organizațiile care doresc să fie în fruntea sustenabilității.
Ce este? Directiva CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive) impune companiilor raportarea detaliată a riscurilor, oportunităților și impactului activităților lor asupra mediului, societății și guvernanței (ESG). Aceasta vizează creșterea transparenței, consolidarea standardelor de raportare și facilitarea accesului investitorilor la informații fiabile despre sustenabilitatea companiilor.
Cui se aplică și când? Prin Omnibus 2025, cerințele ESG devin mai flexibile pentru IMM-uri, iar companiile pot opri raportarea CSRD fără penalizări imediate. Totuși, marile corporații rămân obligate să se conformeze, iar raportarea voluntară devine un avantaj competitiv. CSRD se aplică etapizat, fiind obligatoriu pentru:
- COMPANII MARI, DE INTERES PUBLIC (listate) DIN UE - Peste 1.000 de angajați și fie o cifră de afaceri de 50M+ €, fie active totale de 25M+ € - raportează în 2025 pe baza datelor din 2024
- ALTE COMPANII MARI DIN UE - Peste 1.000 de angajați și fie o cifră de afaceri de 50M+ €, fie active totale de 25M+ € - raportează în 2028 pe baza datelor din 2027
- COMPANII NON-UE - Cifră de afaceri netă în UE de 450M+ € în doi ani consecutivi, care dețin fie:
• O sucursală în UE cu titluri listate pe o piață reglementată din UE
• Un birou în UE cu o cifră de afaceri netă de 50M+ €
• O întreprindere mare cu sediul în UE - raportează în 2029 pe baza datelor din 2028.
Ce este? Sustainable Finance Disclosure Regulation (SFDR) impune transparența în ceea ce privește publicarea de informații privind durabilitatea pentru a permite luarea unor decizii informate de către investitori. SFDR facilitează evaluarea riscurilor legate de durabilitate în cadrul deciziilor de investiții, sprijinind finanțarea privată pentru trecerea la o economie netă zero în Europa.
Pentru cine? Afectează în primul rând instituțiile financiare care își desfășoară activitatea în UE, inclusiv băncile, asigurătorii, administratorii de active și fondurile de investiții. Firmele din afara UE sunt afectate indirect prin intermediul filialelor lor din UE, al serviciilor oferite în UE și al presiunilor de pe piață.
Când? Începând cu 1 ianuarie 2022, societățile care fac obiectul SFDR au fost obligate să raporteze Principal Adverse Impact. Standardul tehnic de reglementare al SFDR a devenit aplicabil începând cu 1 ianuarie 2023.
Ce este? Taxonomia UE oferă o definiție standardizată a activităților economice durabile din punct de vedere ecologic, atât pentru societățile financiare, cât și pentru cele nefinanciare. Acest cadru comun sprijină eforturile UE de a spori investițiile durabile, oferind claritate investitorilor, protejând împotriva „greenwashing-ului”, promovând practicile ecologice în rândul companiilor și reducând fragmentarea pieței.
Pentru cine? Societățile care fac obiectul directivei CSRD trebuie să prezinte în rapoartele lor anuale măsura în care activitățile lor sunt eligibile pentru taxonomia UE (eligibilitate la taxonomie) și respectă criteriile descrise în actele delegate privind taxonomia (aliniere la taxonomie).
Când? Regulamentul privind taxonomia a intrat în vigoare pe 12 iulie 2020, punând bazele taxonomiei UE.
Ce este? Directiva CSDDD (Corporate Sustainability Due Diligence) are ca scop promovarea unui comportament corporativ durabil și responsabil prin integrarea considerentelor legate de drepturile omului și de mediu în operațiunile și guvernanța companiilor. Noile norme vor impune întreprinderilor să abordeze impactul negativ al acțiunilor lor, inclusiv al celor din cadrul lanțurilor lor valorice, atât în interiorul, cât și în afara Europei.
Pentru cine? Marile societăți cu răspundere limitată din UE:
Primul val: +/- 9 400 de companii - 500+ angajați și o cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane EUR la nivel mondial.
Al doilea val: +/- 3 400 de companii din sectoare cu impact ridicat. - 250+ angajați și cifră de afaceri netă de 40+ milioane EUR la nivel mondial și care își desfășoară activitatea în sectoare cu impact ridicat, de exemplu, textile, agricultură, extracția de minerale. Pentru acestea, normele încep să se aplice cu doi ani mai târziu decât pentru valul 1.
Societăți din afara UE: +/- 2 600 de companii din valul 1 și +/- 1 400 din valul 2. Societățile din țări terțe care își desfășoară activitatea în UE și ale căror cifră de afaceri (generată în UE) se aliniază la pragul celor din valul 1 și 2.
Când? Intrarea în vigoare a CSDDD la 25 iulie 2024 inițiază perioada de transpunere pentru ca statele membre să includă obligațiile directivei în legislațiile lor naționale. Companiile vor trebui să se conformeze acestor obligații în conformitate cu un calendar specific.
Ce este? Mecanismul de ajustare a frontierei de carbon (CBAM) stabilește taxarea emisiilor de dioxid de carbon pentru bunurile importate cu emisii mari de dioxid de carbon care intră în UE, pentru a promova o producție industrială mai curată la nivel mondial și pentru a proteja obiectivele UE în materie de climă. Acest mecanism garantează că bunurile importate reflectă un preț al carbonului echivalent cu cel al producției interne, în conformitate cu normele OMC (Organizația Mondială a Comerțului).
Pentru cine? Se aplică importurilor de bunuri reglementate din țări din afara UE, cu excepția celor care fac parte sau sunt legate de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), cum ar fi Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția și alte câteva teritorii.
Când? În timpul fazei de tranziție până la 31 decembrie 2025, importatorii sau reprezentanții vamali indirecți trebuie să prezinte un raport CBAM pentru fiecare perioadă de raportare trimestrială.
Ce este? Această propunere se aliniază la criteriile de taxonomie ale UE pentru a defini activitățile economice ecologice, punând accentul pe transparență, în conformitate cu cele mai bune practici de piață, și impune o supraveghere la nivel european pentru companiile care efectuează analize înainte și după emitere.
Pentru cine? EuGB va fi accesibil tuturor emitenților de obligațiuni verzi, inclusiv companiilor, autorităților publice și emitenților situați în afara UE.
Când? Regulamentul începe să se aplice la 21 decembrie 2024.
Ce este? Low Carbon Benchmark Regulation (regulamentul (UE) 2019/2089) introduce două tipuri de indicatori de referință pentru emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub numele de UE Paris-Aligned Benchmark (EU PAB) și de UE Climate Transition Benchmark (EU CTB).
Pentru cine? EU PAB este un criteriu de referință adaptat la obiectivele Acordului de la Paris, care vizează limitarea creșterii temperaturii globale la mult sub 2°C și continuarea eforturilor pentru 1,5°C. Acesta presupune o reducere cu 50% a intensității carbonului în comparație cu universul investibil, cu o decarbonizare anuală ulterioară de 7%. EU CTB este un punct de referință conceput pentru a urma o traiectorie de decarbonizare aliniată la obiectivele Acordului de la Paris. Această traiectorie impune o mișcare măsurabilă, bazată pe date științifice, în direcția alinierii la obiectivele Acordului de la Paris.
Când? Administratorii obiectivelor de referință au trebuit să se conformeze cerințelor de raportare începând cu 30 aprilie 2020.
Ce este? Regulamentul Land Use, Land Use Change and Forestry are ca scop promovarea soluțiilor bazate pe natură pentru atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și pentru a minimiza impactul practicilor de gestionare a terenurilor și de silvicultură asupra schimbărilor climatice. Revizuirea reglementării a urmărit atingerea următoarelor obiective-cheie:
- Inversarea tendinței de scădere a absorbțiilor în sectorul funciar, vizând absorbții de 310 Mt CO2e până în 2030.
- Atingerea unui sector neutru din punct de vedere climatic până în 2035, echilibrând emisiile din agricultură cu absorbțiile nete din LULUCF.
- Simplificarea cerințelor de raportare pentru statele membre.
Pentru cine? Adresat statelor membre pentru a adopta politici și măsuri mai eficiente.
Când? Statele membre trebuie să ia în considerare rolul sectorului de utilizare a terenurilor în Planurile lor Naționale Integrate actualizate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (NECP), deoarece LULUCF revizuit presupune criterii de raportare mai stricte, o transparență sporită și o revizuire programată până în 2025. Între 2026 și 2029, statele membre riscă să suporte o penalizare suplimentară de 8 % din obiectivul lor național pentru 2030 dacă rapoartele lor de progres indică progrese insuficiente în vederea atingerii obiectivelor specificate.
Ce este? Scopul acestei propuneri este de a interzice pe piața UE produsele fabricate prin muncă forțată. Acest regulament va afecta întreprinderile care vând produse în sau din UE.
Pentru cine? Acest document este destinat și se adresează membrilor Parlamentului European.
When? Se preconizează că regulamentul va intra în vigoare după finalizarea aprobării oficiale din partea Parlamentului European și a Consiliului.
