Ghiduri

Decodificarea ESG: Clarificarea termenilor de sustenabilitate care provoacă confuzie

Sustenabilitatea și ESG (Mediu, Social, Guvernanță) sunt domenii pline de termeni la modă, care uneori creează confuzie chiar și în rândul profesioniștilor. În România, unde interesul pentru ESG este în creștere – conform căutărilor frecvente pe Google precum „ce înseamnă ESG”, sau „raportare ESG” – mulți se întreabă ce diferențiază concepte precum Net Zero de Carbon Neutral, sau Amprenta de Carbon de Amprenta Ecologică.

Scris de

Teodora Grama

3m

Mar 18, 2025

Cuprins

Haideți să clarificăm aceste noțiuni într-un mod simplu și adaptat contextului românesc, ca să știți exact ce înseamnă data viitoare când le întâlniți! 

Termeni de mediu: Puzzle-ul carbonului și climei

Carbon Neutral vs. Net Zero

Carbon Neutral (Neutru din punct de vedere al carbonului): Echilibrarea emisiilor de CO₂ prin compensări, cum ar fi credite de carbon sau plantarea de copaci, fără a reduce neapărat emisiile la sursă.
Net Zero: Reducerea drastică a tuturor gazelor cu efect de seră, cu compensări doar pentru ce nu se poate elimina.

Pe scurt: Carbon Neutral e ca și cum plătești pe cineva să-ți curețe urmele, iar Net Zero e ca și cum îți cureți singur aproape tot.

Carbon Offsetting vs. Carbon Insetting

Carbon Offsetting (Compensarea carbonului): Plata pentru proiecte externe, cum ar fi reîmpăduriri, pentru a echilibra emisiile tale.
Carbon Insetting (reducerea emisiilor în propriul lanț de aprovizionare): Acțiuni directe pentru a scădea emisiile în activitățile proprii, cum ar fi folosirea energiei verzi.

Pe scurt: Offsetting e ca și cum dai bani pentru curățenie altundeva, iar Insetting e ca și cum îți renovezi propria casă eco.

Green Bonds vs. Sustainability-Linked Bonds

Green Bonds (Obligațiuni verzi): Folosite strict pentru proiecte ecologice, precum energie regenerabilă sau clădiri eficiente.

Sustainability-Linked Bonds (Obligațiuni legate de sustenabilitate): Finanțare generală, dar cu dobânzi care depind de performanța ESG.

Pe scurt: Green Bonds sunt ca un împrumut doar pentru lucruri verzi, iar Sustainability-Linked Bonds te premiază dacă devii mai sustenabil.

Amprenta de Carbon vs. Amprenta Ecologică

Amprenta de Carbon: Măsoară emisiile de gaze cu efect de seră ale unei persoane, firme sau produse.

Amprenta Ecologică: Calculează tot ce consumi (apă, teren, materiale) în raport cu ce poate Pământul să refacă.

Pe scurt: Amprenta de Carbon e doar despre poluare, cea ecologica e despre cât „împrumuți” de la natură.

Neutru Climatic vs. Neutru din punct de vedere al Carbonului

Neutru Climatic: Include toate gazele cu efect de seră și alte efecte asupra mediului, nu doar CO₂.

Neutru din punct de vedere al Carbonului: Se concentrează doar pe echilibrarea CO₂ prin reducere și compensare.

Pe scurt: Neutru Climatic e o curățenie completă, Neutru din punct de vedere al Carbonului e doar despre un tip de „gunoi”.

Mitigare Climatică vs. Adaptare Climatică

Mitigare Climatică: Acțiuni care reduc sau previn emisiile, cum ar fi trecerea la energie curată.

Adaptare Climatică: Ajustări pentru a face față schimbărilor climatice, precum sisteme de irigații mai bune.

Pe scurt: Mitigarea oprește problema, adaptarea te ajută să trăiești cu ea.

Hidrogen Verde vs. Hidrogen Albastru

Hidrogen Verde: Produs cu energie regenerabilă, fără emisii.

Hidrogen Albastru: Făcut din gaze naturale, dar cu captarea carbonului pentru a reduce emisiile.

Pe scurt: Verde e 100% curat, albastru e o soluție de compromis.

Bio-based vs. Biodegradabil vs. Compostabil

Bio-based (bazat pe surse biologice regenerabile): Produse din materiale naturale, dar nu mereu eco la final.

Biodegradabil: Se descompune natural, dar poate lăsa urme.

Compostabil: Devine pământ fertil, fără reziduuri, în condiții potrivite.

Pe scurt: Bio-based e despre origine, biodegradabil despre dispariție, compostabil despre reciclare perfectă.

Greenwashing vs. Bluewashing

Greenwashing (spălare verde): Când o firmă pretinde că e eco fără dovezi reale.

Bluewashing (exagerarea responsabilității sociale): Când se laudă cu bine social, dar realitatea e slabă.

Pe scurt: Greenwashing e minciună verde, Bluewashing e minciună despre impactul asupra oamenilor.

Termeni sociali: Echitate și etică în afaceri

Tranziție Justă vs. Justiție Climatică

Tranziție Justă: Sprijinirea muncitorilor să treacă la joburi verzi fără pierderi majore.

Justiție Climatică: Asigurarea că măsurile climatice nu-i afectează mai tare pe cei vulnerabili.

Pe scurt: Tranziția ajută la schimbare, justiția face schimbarea corectă pentru toți.

DEI vs. Echitate Socială

DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune): Crearea unui mediu de lucru variat și corect.

Echitate Socială: Dreptate mai largă în societate, dincolo de birouri.

Pe scurt: DEI e despre echipe diverse, echitatea e despre o lume mai dreaptă.

Comerț Echitabil vs. Sursare Etică

Comerț Echitabil: Certificare care garantează condiții și plăți corecte pentru producători.

Sursare Etică: Angajament voluntar de a lucra cu furnizori responsabili.

Pe scurt: Comerțul Echitabil are reguli clare, Sursarea Etică e mai mult o promisiune.

Green HR vs. Implicarea Angajaților în ESG

Green HR (resurse umane sustenabile): Politici HR care reduc impactul asupra mediului.

Implicarea Angajaților în ESG: Oameni care ajută activ la țintele de sustenabilitate ale firmei.

Pe scurt: Green HR e despre reguli verzi la job, implicarea e despre angajați activi.

Due Diligence pentru Drepturile Omului vs. Conformitate cu Sclavia Modernă

Due Diligence pentru Drepturile Omului (evaluarea riscurilor legate de drepturile omului): Verificarea lanțului de aprovizionare pentru a evita abuzurile.

Conformitate cu Sclavia Modernă: Reguli stricte pentru a opri munca forțată sau exploatarea.

Pe scurt: Due Diligence e ca un audit, conformitatea e legea care te obligă.

Salariu Decent vs. Salariu Minim

Salariu Decent: Bani suficienți pentru un trai bun, cu toate nevoile de bază acoperite.

Salariu Minim: Plata legală de bază, care nu garantează mereu confortul.

Pe scurt: Decent e ce ai nevoie, minim e ce cere legea.

Materialitate ESG vs. Dublă Materialitate

Materialitate ESG: Ce probleme ESG influențează profitul unei companii.

Dublă Materialitate: Include și cum firma afectează planeta și oamenii.

Pe scurt: Materialitatea e despre bani, dubla materialitate e și despre impactul tău.

Termeni de guvernanță: Reguli de sustenabilitate corporativă

ESG Disclosure vs. ESG Reporting

ESG Disclosure (dezvăluirea datelor ESG): Publicarea cifrelor brute despre mediu, social și guvernanță.

ESG Reporting (Raportare ESG): Un raport detaliat care explică datele și obiectivele.

Pe scurt: Disclosure e doar „arăt ce am”, reporting e „spun povestea”.

Risc ESG vs. Impact ESG

Risc ESG: Cum factorii externi pot afecta succesul unei firme.

Impact ESG: Cum firma schimbă mediul și societatea prin ce face.

Pe scurt: Riscul e ce te lovește, impactul e ce lași în urmă.

ESG vs. CSR vs. SDG-uri

ESG (Mediu, Social, Guvernanță): Unealtă pentru investitori să judece firmele sustenabile.

CSR (Responsabilitate Socială Corporativă): Acțiuni voluntare de bine ale uneicompanii.

SDG-uri (Obiective de Dezvoltare Durabilă): Ținte globale ONU pentru o lume mai bună.

Pe scurt: ESG e pentru profit, CSR e pentru imagine, SDG-urile sunt pentru planetă.

Rating ESG vs. Scoruri ESG

Rating ESG: Note date de experți externi despre cât de sustenabilă e o firmă.

Scoruri ESG: Calcul propriu al unei companii despre performanța ei.

Pe scurt: Ratingul e ca o recenzie, scorul e ca o autoevaluare.

Capitalism pentru Acționari vs. Capitalism pentru Stakeholderi

Capitalism pentru Acționari: Totul e despre profitul investitorilor.

Capitalism pentru Stakeholderi: Echilibru între profit și binele tuturor implicați.

Pe scurt: Acționarii vor bani, stakeholderii cer și responsabilitate.

Taxonomie Verde vs. Reglementare ESG

Taxonomie Verde: Reguli care spun ce e cu adevărat „verde” pentru investiții.

Reglementare ESG: Legi care obligă firmele să arate cum stau la sustenabilitate.

Pe scurt: Taxonomia e un ghid, reglementarea e o obligație.